Treceți la conținutul principal

MEDI BELORTAJA




Desenatorul Medi Belortaja (n. 8 martie 1967) a absolvit Institutul de Arte Frumoase din Tirana. Începând cu anul 1988 a participat la peste 100 de expoziții, festivaluri și concursuri de desen, naționale și internaționale, câștigând foarte multe premii. Din vasta operă a lui Medi Belortaja, un lucru de un interes aparte pentru noi sunt portretele lui I.L. Caragiale si Mihai Eminescu.

Premiile obținute de Medi Belortaja:

1989 - First Prize in National Traditional Cartoon Contest of Humor magazine “ HOSTENI ” Tirana, Albania.
1994 - Golden Prize in 15-th Yomiuri International Cartoon Contest Tokyo - JAPAN.
1995 - Golden Prize in 5-th Seul International Cartoon Festival.
Seul – SOUTH KOREA.
1995 - Silver Prize in 2-nd Kyoto International Cartoon Exhibition.
Kyoto – JAPAN.
- Honorable Mention in 17-th Yomiuri International Cartoon Contest. Tokyo - JAPAN
- Success Prize in 13-th Hurriyet International Cartoon Contest.
Ankara – TURKEY.
- Fifth Prize in 5-th Taejon International Cartoon Contest.
Taejon, SOUTH KOREA.
1997 - 2-nd Prize in European International Cartoon Contest.
Londerzeel, Belgium.
- Fifth Prize in 6-th Taejon International Cartoon Contest.
Taejon, SOUTH KOREA.
1998 - Special Prize in 18-th Nassredin Hodja International Cartoon Contest.Istanbul, TURKEY.
1999 - Excelent Prize in 20-th Yomiuri International Cartoon Contest.Tokyo, JAPAN
- First Prize (Golden Hoed) in 38-th Knokke-Heist International Cartoon Contest. Knokke - Heist, Belgium
- Excelent Prize in Courage International Cartoon Contest.
Taipei, TAIWAN
- Second Prize in 2-nd Festival de Medellin, Medellin, Columbia
- Honorable Mention in 20-th Biennal of Tolentino, Tolentino, ITALY
- Fifth Prize in 8-th Taejon International Cartoon Contest.
Taejon, SOUTH KOREA.
2000 – First Prize in International Cartoon Exhibition of Dubai.DUBAI. United Arab Emmirates.
Etichete:

Postări populare de pe acest blog

Brauner - Autoportret cu ochiul scos

Premoniţie sau coincidenţă? Influenţat rând pe rând de Cézanne, de expresionism şi de constructiviştii Maxy şi Iancu, Victor Brauner avea să ajungă în final la stilul suprarealist care l-a consacrat. În ciuda faptului că artistul se foloseşte de elemente din mitologiile egipteană şi aztecă, din Cabala, din numerologie, din ocultism..., picturile sale sunt în primul rând rezultatul unor sondări în inconştient, unor eliberări creatoare necontrolate, sunt pure viziuni. De aici şi ambiguitatea lucrărilor. Există la Brauner un ezoterism ludic, liber, o lume în care personajele-totem par a se fi trezit metamorfozate, precum sărmanul Gregor Samsa, în creaturi bizare. "Fiecare tablou pe care-l fac este proiectat din cele mai adânci izvoare ale neliniştii mele...", scria Brauner într-unul dintre carnetele sale. O astfel de viziune de coşmar se pare că a avut artistul pictând “Autoportret cu ochiul scos” (1931). Peste câţiva ani, în 1938, el chiar îşi pierde un ochi. Înce
Citiți mai multe

Grădina desfătărilor

Libertinaj, misticism, grotesc, ezoterism, burlesc, folclor fl a mand, toate la un loc, iată cât de bizară şi de complexă este opera lui Bosch. Înţelegerea picturii maestrului flamand devine, în aceste condiţii, extrem de dificilă. Variile interpretări existente se bazează, din păcate, şi pe multe speculaţii. Despre lucrările lui Bosch putem spune că au un fond religios, escatologic de multe ori, la care se adaugă (şi aici totul deraiază din convenţional) extrem de complicate simboluri şi elemente fantastice. Paul Philippot, în Pictura flamandă şi renaşterea italiană , aminteşte, cu privire la conţinutul artei lui Bosch, despre un “regres al omului dincolo de conştiinţă”, căruia “îi corespunde [...] animaţia întregii naturi, în care animale, plante şi lucruri participă, prin metamorfoze alarmante, la o viziune demoniacă universală”. Tripticul Grădinii desfătărilor (1504) este, probabil, cea mai discutat ă dintre operele lui Bosch. Panoul din stânga prezintă Paradisul, cel din dreap
Citiți mai multe

Dan C. Mihăilescu, la ProTV, despre „Străzi interioare” (și nu numai)

Dan C. Mihăilescu, „omul care aduce cartea”, a vorbit „azi” (20 decembrie), la ProTV, despre „Străzile” mele. „Ciprian Măceşaru a scos un volum de interviuri, pregăteşte altul de interviuri neconvenţionale, s-a copt în admiraţia faţă de Mircea Cărtărescu, are în plan un roman foarte bun la editura Cartea Românească, în timpul liber este baterist, de genul rock, indie etc., şi a scos un jurnal cultural de o trepidaţie, de-o jubilaţie intelectuală fără egal în lumea noastră de acum, „Focul din tâmplă”, cu revelaţii muzicale, picturale, sculpturale... Îi place George Enescu, umblă în poezia mare a lumii, în proză... Bun, deci este un om care trepidează cultural, care trăieşte faptul artistic, iar lumea în care se mişcă este, în general, foarte vie, colorată, proaspătă. Ei bine, poezia lui este tot ce poate fi mai contrariant. Este un neo-expresionism, este un decoct de negru, o poezie încercănată, plină de fisuri, de ruperi, de versuri casante, plină de gânduri negre, poduri rupte.
Citiți mai multe