Treceți la conținutul principal

Omul este un mare fazan pe lume



Herta Müller, laureată a Premiului Nobel în 2009, scrie concis, poetic şi incisiv în acelaşi timp. În primul ei roman, Omul este un mare fazan pe lume (Editura Humanitas, 2011, traducere de Corina Bernic), apărut acum pentru prima dată în româneşte, Müller are deja pregnant conturat acest stil, chiar dacă încă nu atinge virtuozitatea din Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, Animalul inimii ori Leagănul respiraţiei. Împărţit în mici fragmente, romanul aminteşte de celebrul Pe patul de moarte al lui William Faulkner.
În Omul este un mare fazan pe lume, familia morarului Windisch îşi doreşte să plece din România. O altă realitate a năvălit peste ei şi nu mai au niciun rost în satul în care locuiesc. Mulţi nemţi reuşesc să emigreze, numai familia lui Windisch îşi ratează mereu şansa. Tot mai multe case rămân părăsite. Un miliţian îşi oferă ajutorul. În schimb, Amalie, fata lui Windisch, trebuie să se culce cu el.
Citind-o pe Herta Müller ai întotdeauna parte de o experienţă puternică. Anii petrecuţi în regimul comunist din România i-au marcat Hertei Müller viaţa şi literatura, însă tematica dură nu i-a ştirbit niciodată din arta scriitoricească, autoarea reuşind extraordinare pagini poetice, mai expresive decât orice critică patetică şi încrâncenată.

Etichete:

Postări populare de pe acest blog

Brauner - Autoportret cu ochiul scos

Premoniţie sau coincidenţă? Influenţat rând pe rând de Cézanne, de expresionism şi de constructiviştii Maxy şi Iancu, Victor Brauner avea să ajungă în final la stilul suprarealist care l-a consacrat. În ciuda faptului că artistul se foloseşte de elemente din mitologiile egipteană şi aztecă, din Cabala, din numerologie, din ocultism..., picturile sale sunt în primul rând rezultatul unor sondări în inconştient, unor eliberări creatoare necontrolate, sunt pure viziuni. De aici şi ambiguitatea lucrărilor. Există la Brauner un ezoterism ludic, liber, o lume în care personajele-totem par a se fi trezit metamorfozate, precum sărmanul Gregor Samsa, în creaturi bizare. "Fiecare tablou pe care-l fac este proiectat din cele mai adânci izvoare ale neliniştii mele...", scria Brauner într-unul dintre carnetele sale. O astfel de viziune de coşmar se pare că a avut artistul pictând “Autoportret cu ochiul scos” (1931). Peste câţiva ani, în 1938, el chiar îşi pierde un ochi. Înce
Citiți mai multe

Grădina desfătărilor

Libertinaj, misticism, grotesc, ezoterism, burlesc, folclor fl a mand, toate la un loc, iată cât de bizară şi de complexă este opera lui Bosch. Înţelegerea picturii maestrului flamand devine, în aceste condiţii, extrem de dificilă. Variile interpretări existente se bazează, din păcate, şi pe multe speculaţii. Despre lucrările lui Bosch putem spune că au un fond religios, escatologic de multe ori, la care se adaugă (şi aici totul deraiază din convenţional) extrem de complicate simboluri şi elemente fantastice. Paul Philippot, în Pictura flamandă şi renaşterea italiană , aminteşte, cu privire la conţinutul artei lui Bosch, despre un “regres al omului dincolo de conştiinţă”, căruia “îi corespunde [...] animaţia întregii naturi, în care animale, plante şi lucruri participă, prin metamorfoze alarmante, la o viziune demoniacă universală”. Tripticul Grădinii desfătărilor (1504) este, probabil, cea mai discutat ă dintre operele lui Bosch. Panoul din stânga prezintă Paradisul, cel din dreap
Citiți mai multe

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html Bibliotecă de scriitor Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.
Citiți mai multe