Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din iunie, 2015

O formă de compromis

N-am crezut că zeii pot muri,

dar am aflat că-și pot face zob căpățâna,

că inima lor devine un soldat kamikaze,
n-am crezut că mai putem avea
vreo tresărire după ce vom îngheța,
dar am aflat că în noi incendiul continuă.
Tot ce ne dă putere e doar o formă de compromis,
de-acum ne vom privi tot mai rar,
de-acum vom vorbi mai încet.

Dana Pîrvan-Jenaru a prezentat în ultimul nr. (519, 18-24 iunie 2015) al revistei Observator cultural volumul "Despre nerăbdarea de a fi răbdător" / Dan C. Mihăilescu și Ciprian Măceșaru în dialog epistolar / Editura Humanitas / 2014

"Intensitatea participativă a fiecăruia se lasă lesne simțită în fiecare rând, precum și pasiunea cu care au desprins, migălos, din cărți idei care să adâncească sfera de semnificații a răbdării, răspunzând astfel unor nevoi lăuntrice."

"Ceea ce se naște din aceste epistole este chiar un "dans cultural" și metafizic în care răbdarea este întoarsă și pe-o față, și pe alta, intrând în diverse ecuații existențiale, prin raporturile gradate pe care le stabilește cu alte inefabile grele ale condiției omenești - maturizarea, blândețea, înțelepciunea, speranța, odihna, bucuria, inițierea, căutarea, luciditatea, interiorizarea, înțelegerea, autocunoașterea și mai ales timpul."

Mihail Vakulovski a scris în Revista Steaua despre "Portbagaj" (Editura Trei, 2014), continuarea romanului "Superhero" (Editura Cartea Românească, 2012)

"„Portbagaj” de Ciprian Măceşaru este un roman atît de intens (şi destul de scurt pentru un roman), încît scriitorul l-ar fi putut numi şi „poem”, cum au făcut-o şi alţii, cel mai cunoscut exemplu din literatura universală fiind „Moscova-Petuşki” de Venedikt Erofeev, iar din literatura română – „Teofil şi cîinele de lemn” de Cosmin Perţa."
"Vă asigur că „Portbagaj” e o carte care merită citită, fiind foarte bine scrisă, interesantă, intensă, care n-o să vă plictisească absolut deloc. Cartea se citeşte cap-coadă, fără s-o laşi din mîini de-adevăratelea. O carte care ar merita să fie ecranizată şi tradusă, pe care v-o recomand cu drag şi încredere! Lectură plăcută şi utilă!"

“Întotdeauna există…”

Întotdeauna există
ceva care ne ține,
în care găsim
consistență,
un lucru
cât de
mic

.

SUPERWOMAN

Când ăla mi-a zis
"Dumnezeii mă-tii!"
m-am simțit foarte bine,
am crezut că mama
e o superwoman,
că deține o crescătorie
secretă de dumnezei,
am fugit la ea și am rugat-o
să mi-i arate.